În cadrul sistemului juridic din România, sindicatele reprezintă forma de organizare voluntară a angajaților, având ca scop apărarea drepturilor și promovarea intereselor lor profesionale, economice și sociale. Aceste organizații joacă un rol esențial în relația cu angajatorul, asigurând condiții mai bune de muncă și protecție socială pentru lucrători.
Definirea sindicatului și a organizației sindicale
Sindicatul este definit ca o formă de organizare a angajaților/lucrătorilor care are ca obiectiv apărarea drepturilor lor și promovarea intereselor profesionale, economice, culturale și sociale în fața angajatorului. Pe de altă parte, termenul de „organizație sindicală” include sindicate, federații sindicale, confederații sindicale și uniuni sindicale teritoriale, care se constituie pe baza dreptului de liberă asociere al lucrătorilor.
Drepturi și protecție pentru membrii sindicatelor
Legea acordă lucrătorilor mai multe drepturi fundamentale, printre care se numără:
- Libertatea de asociere – angajații au dreptul de a constitui sau adera la un sindicat, fără nicio autorizație prealabilă, iar acest drept nu poate fi restricționat, nici măcar de angajatori.
- Protecția în fața represaliilor – membrii sindicatelor beneficiază de protecție împotriva discriminării sau a oricăror măsuri care ar putea fi luate de angajator ca urmare a activităților sindicale. De exemplu, nu este permisă modificarea sau desfacerea contractului de muncă al unui membru al sindicatului din motive legate de activitatea sindicală.
- Vechimea în muncă pentru liderii sindicali – persoanele alese în organele de conducere ale organizațiilor sindicale beneficiază de vechime în muncă pe durata mandatului și de suspendarea contractului de muncă fără pierderea drepturilor legale.
Constituirea și organizarea organizațiilor sindicale
Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr minim de 10 angajați din aceeași unitate sau de 20 de angajați din unități diferite ale aceluiași sector. Sindicatele trebuie să fie independente față de autoritățile publice, partidele politice și angajatori, asigurându-se astfel un grad ridicat de autonomie în activitatea lor.
Statutul organizațiilor sindicale reglementează modul de funcționare, inclusiv atribuțiile organelor de conducere, drepturile și obligațiile membrilor, și stabilirea cotizațiilor. De asemenea, acesta prevede mecanismele prin care se poate reorganiza sau închide o organizație sindicală, conform legislației în vigoare.
Protecția liderilor sindicali
Conform legislației, membrii aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale beneficiază de o protecție suplimentară. Aceștia nu pot fi supuși unor presiuni care să le afecteze activitatea sindicală. În plus, au dreptul de a accesa unitățile unde sunt membri pentru desfășurarea activităților sindicale, cu respectarea regulamentelor interne ale acestora.
Concluzie
Sindicatele joacă un rol vital în protejarea drepturilor angajaților și în promovarea unei relații echilibrate între angajator și lucrători. În ciuda provocărilor întâmpinate în contextul economic și politic, organizațiile sindicale continuă să fie o pârghie importantă în negocierea condițiilor de muncă și în apărarea drepturilor fundamentale ale angajaților.
Este esențial ca lucrătorii să înțeleagă importanța acestor organizații și să știe cum să se protejeze prin intermediul lor.
RO 
EN