Moștenirea nu este doar o chestiune de împărțit bunuri, ci un proces reglementat strict de lege. Codul civil stabilește cine are dreptul să moștenească, în ce ordine vin moștenitorii și ce cote din patrimoniu li se cuvin.
Drepturile soțului supraviețuitor
Soțul supraviețuitor are un statut privilegiat. El poate moșteni doar dacă la data decesului nu exista o hotărâre definitivă de divorț. În lipsa altor moștenitori legali sau testamentari, el culege întreaga moștenire.
Dacă însă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu alte categorii de moștenitori, cota lui variază:
- un sfert din moștenire dacă se află în concurs cu descendenții;
- treime dacă moștenește alături de părinți și frați/surori ai defunctului;
- jumătate în concurs fie doar cu părinții, fie doar cu frații/surorile;
- trei sferturi atunci când singurii moștenitori concurenți sunt ascendenții sau colateralii ordinari.
Pe lângă cota succesorală, soțul supraviețuitor are dreptul la abitație gratuită în locuința comună timp de cel puțin un an de la deces, dacă nu deține o altă locuință corespunzătoare. Acest drept este inalienabil și insesizabil și poate fi restrâns sau modificat doar de instanță, la cererea celorlalți moștenitori.
Dacă nu există descendenți, soțul supraviețuitor primește, pe lângă cota succesorală, și mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun în timpul căsătoriei.
Ordinea moștenitorilor legali
Codul civil împarte moștenitorii legali în patru clase:
- Descendenții – copiii defunctului și urmașii lor la nesfârșit, care înlătură moștenitorii din clasele următoare.
- Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați – părinții, frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora până la gradul al patrulea inclusiv.
- Ascendenții ordinari – bunici, străbunici și alte rude în linie ascendentă.
- Colateralii ordinari – rudele colaterale până la gradul al patrulea, altele decât frații, surorile și descendenții acestora.
În cadrul fiecărei clase, rudele de grad mai apropiat exclud pe cele de grad mai îndepărtat, iar între rude de același grad moștenirea se împarte în mod egal.
Împărțirea moștenirii în concurs
În absența descendenților, moștenirea se împarte între soțul supraviețuitor, părinți și frați/surori, potrivit cotelor prevăzute de lege. Dacă la moștenire participă atât părinții, cât și frații sau surorile defunctului, aceștia împreună primesc două treimi din moștenire, restul revenind soțului. Dacă există doar părinții sau doar frații/surorile, lor le revine o jumătate, iar cealaltă jumătate revine soțului.
Dacă unul dintre părinți lipsește, celălalt primește un sfert din moștenire, iar frații/surorile culeg trei sferturi. În cazul în care sunt în viață ambii părinți, aceștia culeg împreună o jumătate, iar frații și surorile cealaltă jumătate.
În lipsa fraților sau a părinților, moștenirea trece către ascendenții ordinari (bunici, străbunici) sau, în ultimă instanță, către colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri). În toate situațiile, soțul supraviețuitor continuă să aibă drept la cota sa legală.
Concluzie
Ordinea moștenitorilor și cotele ce li se cuvin pot părea complicate, mai ales când sunt mai mulți moștenitori din clase și grade diferite. Legea încearcă să mențină un echilibru între drepturile soțului supraviețuitor și ale rudelor de sânge, oferind fiecăruia o parte din patrimoniu proporțional cu legătura de rudenie.
Dacă te afli într-o succesiune cu mai mulți moștenitori, cere ajutorul unui avocat sau al unui notar pentru a clarifica cotele fiecăruia. O împărțire corectă de la început poate preveni conflictele costisitoare pe viitor.
RO 
EN