Atunci când o persoană se consideră vătămată de un act administrativ sau de refuzul unei autorități de a-i soluționa cererea, legea impune parcurgerea unei etape obligatorii înainte de sesizarea instanței: plângerea prealabilă. Aceasta reprezintă o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ și are rolul de a oferi administrației publice posibilitatea de a-și reevalua propriul act.
Ce este procedura prealabilă și când trebuie formulată?
Potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ, persoana vătămată trebuie să solicite autorității emitente sau celei ierarhic superioare revocarea totală sau parțială a actului administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului.
Pentru motive temeinice, plângerea poate fi introdusă și ulterior, dar nu mai târziu de 6 luni de la emiterea actului. În cazul actelor normative, termenul nu se aplică – plângerea se poate formula oricând.
Scopul acestei proceduri este acela de a evita un proces, oferind șansa unei soluționări amiabile între persoana vătămată și autoritate. Dacă instituția nu răspunde în termenul legal sau răspunsul este nesatisfăcător, reclamantul poate sesiza instanța competentă.
Cine poate formula plângere prealabilă?
Legea recunoaște dreptul nu doar persoanei căreia i se adresează actul, ci și oricărei persoane vătămate indirect prin acel act. Termenul de formulare curge din momentul în care aceasta a luat cunoștință de conținutul actului.
Există, totuși, situații în care plângerea prealabilă nu este obligatorie – de exemplu, în acțiunile introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau ANFP, ori în cazul actelor care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice.
Ce poate solicita persoana vătămată în instanță?
După parcurgerea procedurii prealabile, persoana vătămată poate introduce acțiune în contencios administrativ pentru:
- anularea totală sau parțială a actului;
- repararea pagubei materiale și/sau morale;
- obligarea autorității să emită un act, un înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Instanța de contencios administrativ are, de asemenea, competența de a soluționa litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii contractelor administrative ori cele privind anularea sau executarea acestora.
Cazuri speciale – ordonanțele Guvernului
Persoanele vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe pot introduce acțiune însoțită de excepția de neconstituționalitate, care va fi analizată de Curtea Constituțională. Dacă ordonanța este declarată neconstituțională, instanța de contencios va soluționa cauza pe fond.
Concluzie
Procedura prealabilă nu este doar o formalitate, ci o etapă esențială care condiționează accesul la justiție în materia contenciosului administrativ. Întrucât termenele sunt stricte, iar forma plângerii trebuie să respecte cerințe legale, este recomandat să solicitați sprijinul unui avocat specializat în drept administrativ, care să vă asigure că dreptul dumneavoastră de a contesta un act nelegal nu este pierdut din cauza unei erori procedurale.
RO 
EN