În cadrul sistemului juridic românesc, cererea de chemare în judecată reprezintă un instrument fundamental prin care un reclamant își poate exercita drepturile în fața instanțelor de judecată. Articolul 194 din Codul de Procedură Civilă detaliază cerințele esențiale ale acestei cereri, stabilind condiții clare și precise care trebuie respectate pentru ca aceasta să fie admisă.
- Cuprinsul Cererii de Chemare în Judecată
Conform articolului 194, cererea de chemare în judecată trebuie să conțină următoarele elemente:
- Identificarea părților: Numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților, respectiv denumirea și sediul persoanelor juridice implicate. De asemenea, trebuie incluse codul numeric personal, codul unic de înregistrare, și contul bancar al reclamantului și pârâtului, dacă acestea sunt cunoscute. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, acesta trebuie să menționeze un domiciliu ales în România pentru comunicări.
- Reprezentarea: În cazul în care o parte este reprezentată, cererea va cuprinde numele și calitatea reprezentantului, precum și dovada calității acestuia, conform prevederilor art. 151.
- Obiectul cererii: Reclamantul trebuie să precizeze obiectul cererii, valoarea acesteia (dacă este evaluabilă în bani) și modul de calcul al valorii, având în vedere specificitățile imobilelor, dacă este cazul. Acest aspect este reglementat prin articolele 104 și 195.
- Motivele cererii: Este necesar ca reclamantul să expună motivele de fapt și de drept pe care se bazează cererea, ceea ce asigură transparența și claritatea procesului.
- Dovezile: Reclamantul trebuie să arate dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. În cazul în care dovedirea se face prin înscrisuri, se aplică dispozițiile art. 150.
- Semnătura: Cererea trebuie să fie semnată de reclamant sau de reprezentantul acestuia.
- Numărul de Exemplare
Articolul 195 subliniază că cererea de chemare în judecată trebuie să fie depusă în numărul necesar de exemplare pentru a permite comunicarea corespunzătoare cu toate părțile implicate.
- Nulitatea cererii de chemare în judecată
Cererea care nu conține elemente esențiale precum numele părților, obiectul cererii, sau semnătura va fi considerată nulă. Cu toate acestea, absența semnăturii poate fi remediată pe parcursul procesului, asigurându-se astfel dreptul la apărare.
- Timbrarea Cererii
Articolul 197 stipulează că, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor trebuie să fie anexată cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă poate duce la anularea cererii.
- Cumulul de Cereri
Potrivit articolului 198, reclamantul are posibilitatea de a formula mai multe capete principale de cerere împotriva aceleași persoane, ceea ce poate facilita o judecată mai eficientă și mai rapidă.
- Înregistrarea Cererii
Cererea depusă, fie personal, fie prin reprezentant, va fi înregistrată și va primi dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.
Cererea de chemare în judecată este un element esențial al procesului civil, având reglementări precise care asigură respectarea drepturilor tuturor părților implicate. Respectarea acestor cerințe legale nu doar că facilitează desfășurarea corectă a procesului, dar contribuie și la consolidarea încrederii în justiția română. În acest context, este recomandat ca persoanele care intenționează să depună o astfel de cerere să consulte un avocat specializat, pentru a se asigura că toate condițiile legale sunt îndeplinite.
RO 
EN