Atunci când vorbim despre moștenire, una dintre primele întrebări care apar este: „Cine are dreptul să moștenească?” Codul civil reglementează nu doar momentul deschiderii moștenirii, ci și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea primi moștenirea.
Capacitatea de a moșteni
Conform art. 957 Cod civil, o persoană poate moșteni dacă:
- Există la momentul deschiderii moștenirii – moștenirea se deschide la momentul decesului, deci moștenitorul trebuie să fie în viață atunci;
- În cazul în care două sau mai multe persoane mor în același timp, iar supraviețuirea uneia nu poate fi dovedită față de cealaltă, ele nu se pot moșteni reciproc.
Nedemnitatea succesorală
Nedemnitatea este sancțiunea prin care o persoană este înlăturată de la moștenire, chiar dacă ar fi avut vocație succesorală (legală sau testamentară). Codul civil distinge între:
- Nedemnitatea de drept (art. 958 Cod civil)
Se aplică automat, fără să fie nevoie de o hotărâre judecătorească, atunci când:
- Persoana a fost condamnată penal pentru că a încercat sau a reușit să-l ucidă pe cel care lasă moștenirea;
- Persoana a fost condamnată pentru că a ucis, cu intenție, un alt potențial moștenitor, cu scopul de a-și mări partea la moștenire.
Dacă nu există o condamnare penală (din cauză de deces, amnistie sau prescripție), nedemnitatea de drept poate fi constatată printr-o hotărâre civilă definitivă, la cererea oricărei persoane interesate.
- Nedemnitatea judiciară (art. 959 Cod civil)
Este cea declarată de instanță, la cererea unui succesibil, atunci când:
- Persoana a săvârșit fapte grave de violență împotriva defunctului;
- A ascuns, distrus sau falsificat testamentul;
- L-a împiedicat prin dol sau violență pe defunct să facă, să modifice sau să revoce testamentul.
Termenul pentru a cere declararea nedemnității este de un an de la deschiderea moștenirii (sau de la data la care fapta a fost cunoscută ori hotărârea penală a rămas definitivă).
Efectele nedemnității
Potrivit art. 960 Cod civil:
- Nedemnul este înlăturat atât de la moștenirea legală, cât și de la cea testamentară;
- Bunurile de care s-a folosit sunt considerate posedate cu rea-credință;
- Actele de conservare și administrare încheiate de nedemn, care profită moștenitorilor, rămân valabile, la fel și actele de dispoziție cu titlu oneros încheiate cu terți de bună-credință.
Înlăturarea efectelor nedemnității
Cel care lasă moștenirea poate ierta expres nedemnul, prin:
- Testament, sau
- Act autentic notarial.
Dacă nu există o astfel de iertare expresă, simpla includere a unui legat pentru nedemn după faptă nu înlătură nedemnitatea. Reabilitarea, amnistia sau grațierea nu șterg efectele nedemnității.
Vocația succesorală
Pentru a moșteni, este necesar ca persoana să aibă:
- Calitatea cerută de lege (de exemplu, să fie soț supraviețuitor, rudă de sânge, etc.), sau
- Să fie desemnată prin testament de către defunct.
Concluzie
Legislația succesorală nu se rezumă doar la împărțirea bunurilor, ci stabilește și cine este demn să le primească. Nedemnitatea este o sancțiune severă, menită să protejeze memoria și voința celui decedat.
Dacă te afli într-o situație în care consideri că un alt succesibil nu ar trebui să moștenească, este important să consulți un avocat. Există termene clare și proceduri prin care nedemnitatea poate fi constatată sau declarată în instanță.
RO 
EN