În practică, mulți află despre mediere abia când apare întrebarea: „Trebuie să fac ședința de informare?” sau „Cu ce dovedesc în instanță că am încercat?”. Legea medierii reglementează clar această etapă și, mai ales, documentele care rezultă din ea, precum și situațiile în care cealaltă parte refuză, nu răspunde sau nu se prezintă.
Mai jos găsești, pe înțelesul tuturor, cum funcționează ședința de informare și care sunt actele pe care le poți folosi ulterior, inclusiv într-un dosar aflat pe rolul instanței.
- Ce este ședința de informare (și de ce există)
Ședința de informare cu privire la avantajele medierii este etapa prealabilă încheierii contractului de mediere, cuprinsă în procedura medierii. În cadrul acestei etape, mediatorul, folosind tehnici de comunicare specifice profesiei, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate:
- analizează conflictul;
- prezintă părților avantajele apelării la mediere pentru situația lor concretă;
- oferă toate informațiile necesare pentru ca părțile să poată decide, în deplină cunoștință de cauză, dacă acceptă sau nu rezolvarea neînțelegerilor prin mediere.
Pe scurt: ședința de informare nu este „medierea propriu-zisă”, ci etapa în care părțile înțeleg ce presupune medierea și decid dacă merg mai departe.
- Cine poate realiza informarea
Legea permite ca informarea privind avantajele medierii să fie realizată nu doar de mediator, ci și de:
- judecător,
- procuror,
- consilier juridic,
- avocat,
- notar, iar în aceste cazuri informarea se atestă în scris.
- Important: informarea este gratuită
Legea prevede expres că serviciile prestate în legătură cu informarea sunt gratuite. Nu se pot percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de denumirea sub care ar fi solicitate.
Acesta este un detaliu esențial: ședința de informare nu ar trebui să genereze costuri pentru părți.
- Cum dovedești participarea la ședința de informare
Dovada participării la ședința de informare se face printr-un certificat de informare, eliberat de mediatorul care a realizat informarea.
În situația în care părțile participă la informare, dar decid că nu doresc semnarea contractului de mediere, mediatorul eliberează certificatul de informare pentru toate părțile implicate. Și acest certificat se eliberează gratuit.
- Ce se întâmplă dacă o parte refuză sau nu se prezintă la informare
Dacă una dintre părți:
- refuză în scris participarea la ședința de informare,
- nu răspunde invitației,
- sau nu se prezintă la data fixată, se întocmește un proces-verbal, care se depune la dosarul instanței.
Așadar, legea oferă un mecanism documentat inclusiv pentru situațiile în care una dintre părți nu cooperează nici măcar la nivelul informării.
- Dovada încercării procedurii de mediere: certificat sau proces-verbal de închidere
Legea diferențiază între două situații:
- dacă părțile au parcurs doar ședința de informare, dovada încercării procedurii se face prin certificatul de informare;
- dacă medierea începe și se încheie, dovada încercării se face prin procesul-verbal de închidere a procedurii de mediere.
Cu alte cuvinte, documentul depinde de cât de departe au mers părțile în procedură.
- Neprezentarea/refuzul la mediere: proces-verbal, dar atenție la efecte
Dacă, la etapa medierii (nu doar la informare), una dintre părți refuză în scris participarea, nu răspunde invitației ori nu se prezintă la data fixată, mediatorul întocmește un proces-verbal care se depune la dosarul instanței.
Legea precizează însă un aspect important: acest proces-verbal, în mod obișnuit, nu constituie dovadă a încercării de mediere.
Există totuși o excepție relevantă pentru reclamant: dovada încercării procedurii poate fi considerată îndeplinită și prin depunerea la dosarul cauzei a procesului-verbal de neprezentare a uneia dintre părți, întocmit de mediator, numai dacă se probează primirea invitației la mediere de către pârât.
Practic, „cheia” este dovada comunicării invitației către partea care nu s-a prezentat.
- Ce trebuie să cuprindă procesul-verbal întocmit de mediator
Procesul-verbal întocmit în caz de refuz/neprezentare la mediere este documentul eliberat de mediator și trebuie să includă demersurile efectuate. El se eliberează părții care se prezintă la data fixată, în condițiile în care se poate proba primirea invitației.
- Principii generale relevante în context
Legea mai fixează câteva repere importante, care „închid cercul” în jurul medierii:
- activitatea de mediere se desfășoară în mod egal pentru toate persoanele, fără discriminare;
- medierea este o activitate de interes public;
- mediatorul nu are putere de decizie asupra conținutului înțelegerii, însă poate îndruma părțile să verifice legalitatea ei;
- părțile își aleg liber mediatorul, iar medierea poate fi realizată de unul sau mai mulți mediatori;
- organele judiciare și arbitrale (și alte autorități cu atribuții jurisdicționale) informează părțile despre posibilitatea și avantajele medierii și le îndrumă spre această cale.
Concluzie:
Ședința de informare este o etapă prealabilă și esențială în procedura medierii: este gratuită, se desfășoară în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate, iar rezultatul ei se poate materializa într-un certificat de informare sau, în anumite situații, într-un proces-verbal. Legea reglementează și scenariile frecvente în practică – refuz, lipsa răspunsului sau neprezentarea unei părți – și pune accent pe dovada comunicării invitației, mai ales atunci când se dorește folosirea documentelor la dosarul instanței.
Dacă ai un litigiu în curs sau te pregătești să îl inițiezi și vrei să folosești corect procedura medierii (inclusiv invitația, dovada comunicării și documentele eliberate), este recomandat să discuți cu un avocat pentru a te asigura că demersul produce efectele urmărite și nu rămâne doar un pas formal.